Premierul Theresa May a anunțat de mai multe ori că se opune organizării unui nou referendum privind apartenența la Uniunea Europeană, argumentând că ar fi „erodată încrederea poporului britanic”. Un nou referendum ar diviza țara și mai mult crede premierul britanic, respingând și ipoteza prelungirii negocierilor cu Uniunea Europeană.
Cetățenii britanici s-au pronunțat la limită în favoarea ieșirii din Uniunea Europeană în referendumul din 2016.
Cotidianul The Times relata recent că unii consilieri ai premierului britanic, Theresa May elaborează totuși planuri privind organizarea unui nou referendum pe tema apartenenței Marii Britanii la UE. Un sondaj comandat de postul Sky News arată că 53% dintre cetățenii britanici vor organizarea unui nou referendum și sunt favorabili rămânerii Marii Britanii în Uniunea Europeană.
Jeremy Corbyn, liderul Partidului Laburist (centru-stânga, de opoziție), a acuzat-o pe Theresa May că a generat o amplă criză politică internă. „Este vorba de o criză constituțională al cărei arhitect este premierul.(…) Nici măcar Cabinetul guvernamental nu funcționează. Autoritatea prim-ministrului a fost pierdută.(…). Este clar că premierul a eșuat în renegocierea Acordului Brexit, a eșuat în obținerea garanțiilor,” a declarat Corbyn.
Theresa May a fost vizată de o moțiune de cenzură la începutul lunii decembrie, care nu a avut succes.
It is unacceptable for the country to wait another month before Parliament has the chance to vote on Theresa May’s botched deal.
Therefore I have tabled a motion of no confidence in the PM this evening, so Parliament can take back control. #NoConfidence pic.twitter.com/IRXeaScpZm
— Jeremy Corbyn (@jeremycorbyn) December 17, 2018
Theresa May a obținut un vot de încredere în Partidul Conservator, dar rezultatul riscă să amplifice clivajul în cadrul formațiunii. Acordul pe tema ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană va fi supus votului Camerei Comunelor în perioada 14-20 ianuarie. Premierul Theresa May i-a îndemnat pe deputați să voteze „în favoarea intereselor naționale”. Acordul pe tema Brexit riscă să fie respins, iar, în cazul în care ar fi aprobat, Guvernul conservator ar putea pierde majoritatea parlamentară din cauza eventualei retrageri a susținerii de către formațiunea nord-irlandeză Partidul Democrat Unionist (DUP). Situația ar putea conduce la alegeri anticipate, la amânarea ieșirii Marii Britanii din UE, la un nou referendum și chiar la anularea deciziei privind Brexit.
Uniunea Europeană nu va accepta modificarea Acordului Brexit, deși Theresa May ar dori renegocierea situației frontierei nord-irlandeze. Acordul pe tema Brexit prevede un statut special pentru provincia britanică Irlanda de Nord, în scopul evitării introducerii controalelor la frontiera cu Irlanda, stat membru al Uniunii Europene. Prevederea este contestată de numeroși parlamentari britanici. Garanțiile acordate Irlandei de Nord riscă să blocheze Marea Britanie în „serii de negocieri repetate” în următorii ani, se arată în raportul guvernamental de evaluare juridică. Theresa May a amânat deja votul parlamentar pe tema Acordului Brexit, de teama unui eșec.
Acordul Brexit, elaborat de Guvernul Theresa May și Bruxelles, prevede reciprocitate în privința libertății de circulație, o perioadă de tranziție post-Brexit, menținerea Marii Britanii în uniunea vamală, un statut special al provinciei britanice Irlanda de Nord și păstrarea aranjamentelor comerciale. Proiectul de acord Brexit este contestat de numeroși politicieni britanici, iar cinci membri ai Guvernului de la Londra au demisionat ca protest. Premierul Theresa May a exprimat regretul pentru gestul lor, însă este hotărâtă să obțină aprobarea acordului.
Referendumul care a decis Brexit a generat o profundă criză internă în Marea Britanie, în contextul în care Scoția, Irlanda de Nord și Țara Galilor au semnalat că vor menținerea în UE, avertizând chiar cu independența. Foștii premieri Tony Blair și John Major au atras atenția că eventuala ieșire din UE va pune în pericol unitatea Marii Britanii, afectând acordul de pace privind Irlanda de Nord și alimentând mișcarea proindependență în Scoția.
„Abandonați apartenența Marii Britanii la Uniunea Europeană și să nu fiți surprinși că la final, drept consecință, abandonăm unitatea noastră ca țară”, a declarat John Major, premier conservator britanic în intervalul 1990-1997. „Votul în favoarea ieșirii din UE pune în pericol viitorul Irlandei de Nord”, aprecia și fostul premier laburist Tony Blair.
Lipsa unui acord cu UE ar genera pentru Marea Britanie efecte mai grave decât criza financiară. Economia Marii Britanii riscă să fie afectată mai grav decât în timpul crizei financiare, în cazul în care retragerea țării din Uniunea Europeană se va produce „în mod dezordonat„. Într-un raport de evaluare, Banca Angliei avertiza că economia Marii Britanii riscă să se diminueze cu 8% în doar un an, comparativ cu 6,25% în timpul crizei financiare, din cauza lipsei de credibilitate a Londrei pe piețele financiare și a întârzierilor în procedurile vamale. Rata șomajului riscă să atingă nivelul de 7,5%.
În cazul unui Brexit produs „în mod dezordonat„, valoarea lirei sterline ar putea scădea cu 25% – ajungând aproape la paritate cu dolarul – inflația ar atinge 6,5%, ratele dobânzii de politică monetară vor crește, iar prețurile locuințelor vor scădea cu 30% în Marea Britanie. Un „Brexit dezordonat” presupune revenirea Marii Britanii la reglementările generale ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), lipsa unor tratate comerciale bilaterale până în anul 2022 și pierderea accesului Londrei la acordurile Uniunii Europene cu țări terțe.
În cazul unui „Brexit cu efecte negative” – în care Marea Britanie va păstra accesul doar la unele acorduri UE cu națiuni terțe – PIB-ul britanic ar putea scădea cu 3% în următorii cinci ani, prețurile caselor se vor diminua cu 14%, iar rata șomajului va atinge 5,75%, precizează Banca Angliei. Dacă Marea Britanie va putea menține o „relație apropiată” cu UE, economia britanică va scădea cu doar 1%. O relație „mai puțin apropiată” cu Uniunea Europeană post-Brexit va genera pentru Marea Britanie o scădere a PIB-ului cu 3,75%. „Acestea sunt scenarii, nu prognoze, și ilustrează ce se poate întâmpla, nu ceea ce este cel mai probabil să se întâmple. Aceste scenarii evidențiază impactul Brexit în funcție de direcția, magnitudinea și viteza reducerii deschiderii economiei britanice”, a explicat Mark Carney, guvernatorul Băncii Angliei.